S-a trecut peste

N-as fi vrut sa scriu niciodata postarea asta, dar o fac. Inca mai am un dram de speranta ca va fi inutila. Ea vrea sa traga un semnal de alarma, cum ca, in opinia mea, tiganii au depasit limita pe care credeam ca o mai au. Doua intamplari, la distanta de o luna una de alta, ma fac sa simt ca de acum inainte, Dumnezeu cu mila.

Prima - se petrecea in tramvaiul 24. Zona capatului e plina de case vechi, boieresti, dar cred ca locuite eminamente de tigani, caci acolo mereu coboara sau urca diversi colorati din astia. Intr-o zi, prin usa din fata au urcat trei fete, nu cred ca aveau mai mult de 8, 9 ani, impreuna cu doi baieti, poate de 10 ani. Parea ca fetele ii stiu. Ele s-au asezat pe scaunele din spatele vatmanului, ei pe primele doua din partea dreapta. S-a pornit un vacarm de nedescris, pentru ca ele, guralive si obraznice, radeau de bietii baieti care se inrosisera in asemenea hal, incat au decis la un moment dat ca e mai bine sa plece de acolo. S-au dus in spate. Asta nu le-a oprit pe gâște din demersul lor. Erau decise sa-i extermine pe bietii baieti, dar le era prea lene sa se duca dupa ei, asa ca tot ce aveau de spus le comunicau de acolo, racnind efectiv, ca cei doi din fundul tramvaiului, precum si restul calatorilor, sa le auda clar. Ce era la gura lor, ce limbaj vulgar, ce misto ieftin si de prost gust aveau, n-are rost sa va mai spun, caci nici un talent literar n-ar putea sa descrie infernul pe care il generau acolo. O sa va spun doar ca nimeni, NIMENI nu parea deranjat de harmalaia aia, toti erau cu ochii in telefoane. Eu imi inghiteam limba, caci asa ce ma mai manca sa ma iau de puii aia de oameni cu porniri de centuriste, de numa'! Inainte vreme asta si faceam, intr-o inconstienta totala, dar m-a pazit Dumnezeu si nu mi-a facut nimeni nimic niciodata. De data asta insa, desi vorbim aici de trei pustoaice de maxim 9 ani, am simtit ca ceva nu e in regula. Am simtit TEAMA. Ceva din agresivitatea si nesimtirea si nepasarea lor imi spunea ca daca ma iau de ele, n-o sa-mi fie prea bine. Cu toate astea, cand cea mai vocala dintre ele a venit fix in dreptul meu si mi-a spart timpanul cu urletele ei, n-am mai rezistat si am intrebat-o, uitandu-ma fix la ea, de ce urla asa. S-a postat cu fata spre mine, a impins zona pubiana in fata, si-a tras umerii in spate si, cu bratele in lateral, mimand un dans oriental in care femeia isi scutura salbele de pe sutien (da, avea sanii dezvoltati ca ai unei femei, sunt convinsa ca era apta si de procreere), mi-a raspuns fara nici o ezitare, cu un ranjet sadic:
- Fiin'ca-s jmechera, d-aia!
Si s-a intors la suratele ei, ca sa continue sa urle si sa-si bata joc de noi toti, de-acum.
Sincer, oricate scuze am incercat sa le gasesc - ca-s mici si nu stiu ce fac, ca erau la pubertate si incercau sa atraga atentia, ca doar asta vad in familie si la fel fac si ele - nici una nu m-a ajutat sa inteleg de unde atata agresivitate la niste fete. Am ramas cu o senzatie de teama de atunci.

La a doua intamplare n-am fost martor direct, dar am vazut ulterior ca e posibil sa fie adevarat. Asadar, acum doua zile, la un Mega de langa birou, au intrat niste tiganci cu fuste si s-au pus pe furat. Doua la numar, cand au fost puse la iesire sa lase ce-au furat, au inceput sa faca scandal, cum numai ele stiu, cu samoara-safaca-sadreaga si, cum-necum, au reusit sa fuga. Paznicul de la magazin, pe care il stiu bine, caci de-acolo imi iau mancare zi de zi si lui ii inmanam cosul dupa ce-l goleam, s-a luat dupa ele. N-a apucat sa faca multi pasi, caci afara asteptau barbatii hoațelor, care l-au prins pe paznic si l-au batut in asemenea hal, incat a venit salvarea. Nu l-am mai vazut ieri acolo, la post. Era inlocuit de unul mai tanar, dar tare dezorientat, ca na, era prima zi de munca.

Nu pot sa nu ma intreb, retoric oarecum: oare ce ne asteapta?