Dependenţa

Aseară, pe la 19:00, am fost lăsaţi în beznă. Buf! Câteva blocuri am rămas fără curent. Câteva, pe dreapta, aveau curent, dar nu aveau televiziune, că rămăsese şi RDS fără electricitate.
Am stat eu ce am stat, aşteptând să se remedieze defecţiunea, dar după câteva zeci de minute nu se întâmplase nimic.
Pe la 8, mi-am pus serios întrebarea ce să fac în continuare. Să mă culc de la ora aia? Cam devreme. La lumina lumânării mi se părea romantic, calm şi liniştit totul, dar m-am întrebat (că n-aveam ce altceva să fac) ce am face dacă dintr-o dată s-ar decide la nivel mondial, sau măcar naţional, să ni se întrerupă furnizarea de utilităţi. Mulţi cred că am muri, dacă nu de foame, boli (generate de lipsa de igienă) sau depresii, atunci de mâna altora, care ar încerca să supravieţuiască aplicând legea junglei.
Am ajuns, în încercarea de a ne face viaţa mai uşoară, total dependenţi de nişte lucruri aparent banale : electricitate, apă, gaze. Fără astea, am fi morţi. Ce rost mai au războaiele în cazul ăsta, când dintr-un simplu buton poţi să instaurezi haosul peste o întreagă naţiune?

Despre viaţă şi ce vrea ea de la noi

Carmen a publicat pe blogul ei un text al lui Pleşu. L-am citit, am ridicat din sprânceană, am închis. Acum câteva momente, după ce mi-am fumat ţigara de ajungere acasă, m-am trezit uşor meditativă şi deprimată. Săpând în interior, îl găsesc pe domnu' Pleşu rânjindu-mi sadic şi dispreţuitor din textul dumnealui, aşa că mă simt oarecum obligată să îmi pun piticii în ordine aici, că au tendinţa de a se speria de domnul menţionat anterior şi de a o lua razna.
Aşadar, ce ne spune domnul P, doct aşa? Că meditaţia despre viaţă e bună ea de felul ei, după o presupusă mahmureală de sărbători, când ai nişte calităţi fizice şi spirituale deosebite. Fiind alimentat corespunzător şi riscul depresiei din motive organice neexistând, e momentul oportun să-ţi pui marile întrebări. Aaaa, buuun, ce dacă n-a găsit nimeni răspunsul la ele până acum, ce dacă filosofii îşi construiesc teorii întregi bazate pe tentative de a răspunde la ale, nu-i nici un fel de problemă! Domnul Pleşu a găsit soluţia!
E adevărat că nici el nu se crede şi că textul ăsta l-a scris, în opinia mea, doar ca să se descarce de apăsarea aceea existenţialistă, de care ştie prea bine că n-are cum să scape în viaţa asta, însă face greşala de a "crea" nişte tipare. Lista, pe lângă faptul că nu e exhaustivă, nu are nici elemente bine delimitate. Schiţează dumnealui acolo nişte caracteristici cvasidefinitorii, le combină în fraze cu un ton mai mult peiorativ, iar la final dă cu oiştea-n gard: "Dacă stau să mă gîndesc bine, mai sînt încă sute de tipuri şi de combinaţii de tipuri. În fond, tot atîtea cîţi oameni există pe lume." Cu alte cuvinte, ia să mă mai opresc eu, că în timp ce scriam, mi-am dat seama că m-am apucat de ceva ce nu pot să termin.
Să-l las, însă, pe domnul Pleşu cu problemele lui şi să încerc să scap şi eu, la rându-mi, de depresia asta ce-mi dă târcoale şi pe care el a zgândărit-o.
Carevasăzică, spun apăsat următorul lucru, atât de apăsat încât să-mi intre bine în cap: este o tâmpenie majoră să te întrebi care e rostul tău pe pământ, care e menirea ta, pentru ce trăieşti şi ce faci pentru asta. N-o să afli niciodată răspunsurile.
Trăiesc pentru că m-am născut. Trăiesc aşa cum am fost educată, învăţată. Acumulez ce şi cât pot, încerc să dau şi altora din ce am, mă străduiesc să nu fac rău nimănui, fac eforturi de a-mi face fel şi fel de datorii, care obşteşti, care familiale, am reuşit să îmi mulţumesc părinţii, am reuşit să las ceva în urma mea, am decis că astea nu sunt vremuri în care să aduci pe lume un copil, cât de curând voi sădi şi un pom şi cam atât.
Că nu am o carieră răsunătoare, eventual publică? Că nu apar la TV, că nu am vreun post de conducere prin vreun minister, că nu am avere? Că nu sunt angrenată în ceva măreţ? Că nu îi fac pe toţi din jur să amuţească în faţa inteligenţei de care dau dovadă? Cine are vreun drept să-mi ceară aşa ceva?
Dacă e să regret ceva în viaţă, e că vremurile în care am trăit şi trăiesc mi-au subminat încrederea în primul rând în mine, apoi în muuuulţi, mulţi oameni. Din cauza asta am devenit oarecum sălbatică şi antisocială şi asta mă face să nu mai apuc să ajung vreodată ca tata. Din păcate, tata n-a ştiut în timpul vieţii cât de iubit şi de respectat era, aşa că am rămas noi după el să constatăm şi eu să realizez că nu-i calc pe urme. Poate că nu e chiar atât de grav, însă şi cu siguranţă nu e un motiv de depresie, aşa că ia, hai, pitiiiiici! A-li-ni-e-rea! La stââângaaaaaa! Inainte! Marş!

Primul drum

Ieri am urcat pentru prima oară la volanul unei maşini fără instructor în dreapta, cu pedalele aferente.
Dacă ar fi fost orice maşină, mai era cum mai era, dar a fost dubiţa lui Cristi şi recunosc cinstit că mi-a cam fost teamă. M-am urcat la volan undeva pe şoseaua de centură, am luat-o prin Tunari şi am coborât de la volan când a trebuit să intrăm pe DN1. Nu pot identifica pe hartă drumul.
Azi dimineaţă am plecat de la Adâncata şi am condus până la Snagov. Iupiiiiiiiiiiiiii!!
Traseul ăsta mi-a fost mai uşor să-l găsesc pe hartă, aşa că-l pun aici, că e totuşi ceva ce n-am crezut că voi putea face.

Gripa porcina

Am primit pe mail ceea ce urmează. Deşi nu ştiu cât este de adevărată, mi se pare de bun simţ şi cred că ar putea ajuta în luarea hotărârii în ceea ce priveşte vaccinarea:
"Isterie artificiala: Toni Tecuceanu nu a murit din cauza virusului AH1N1. Afacerea suspecta cu vaccinuri este anchetata de parlamentarii Consiliului Europei
Oana Ionita, colega lui Toni Tecuceanu, nu pare foarte convinsa ca informatiile despre virusul AH1N1 sunt foarte corecte. “Bebelusa” se intreaba, indreptatita, cum de ea nu a luat boala, desi a petrecut cu Toni opt ore numai in masina si a si mancat din mancarea lui. Medicii au spus ca avea virusul cu opt zile inainte de internare. Mi-e greu sa cred ca eu nu am nimic. E vorba de o pandemie, nu? Nu cred ca trebuie sa cream stiri senzationale despre Toni ca sa vindem mai mult informatia sau acest vaccin, care, cu siguranta, are si efecte secundare. Romanii nu stiu ce sa creada, ajung sa creada ce spune orice ziarist, televiziune de nisa sau stire senzationala. Traim intr-o tara in care puterea de manipulare este mare. Toni era racit de 3 saptamani, a venit cu noi la munte pe piciore, tusea si avea putina febra. Chiar daca am insistat sa se trateze, raspunde ca o sa se faca bine si nu are nimic. Nu s-a tratat, nu a stat nici o zi acasa sa se ingrijeasca. A fost cu noi, echipa in tot acest timp, la filmari, la masa, in masina sau in casa. Cum se face ca pandemia asta este atat de grava, nu a afectat pe nimeni din echipa, familie si prieteni. Repet nu a fost diagnosticat cu gripa AH1N1 nimeni dintre noi. Din punctul meu de vedere ar fi doua concluzii care trebuiesc trase: 1. Toni nu avea gripa porcina, ci s-a dorit utilizarea unei persoane publice pentru a face oamenii sa se vaccineze. 2. Daca avea gripa, (aici apar intrebarile) de ce noi suntem perfect sanatosi, familia, colegii, prietenii? Este posibil ca Toni sa se infecteze in timpul internarii? Este posibil sa fie avut o bacterie care a actionat doar in cazul lui pentru ca asa cum imi povestea si matusa lui, avea probleme cu plamanii de cand era mic.
Parlamentari din Consiliul Europei solicita crearea unei comisii de ancheta, pentru a evalua “amenintarea unor false pandemii pentru sanatate“, un subiect despre care ei urmeaza sa dezbata la sfarsitul lunii ianuarie la Strasbourg, a declarat joi unul dintre ei, Wolfgang Wodarg. Wodarg este un epidemiologist foarte critic la adresa tratamentului impotriva virusului A/H1N1, care, potrivit lui, a fost calificat in mod fals drept pandemie, “sub presiunea laboratoarelor”. Acest parlamentar socialist german vrea ca organizatia Consiliului Europei sa ceara membrilor sai “anchete privind consecintele declansarii pandemiei si abordarea acesteia la nivelurile national si european”. Va fi vorba de asemenea despre a afla cum si pe ce baze stiintifice Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a decretat ca este vorba despre o pandemie, “cu scopul prevenirii altor alerte false”. Adunarea parlamentara (APCE), reunita in sesiune in perioada 25-29 ianuarie, urmeaza sa includa tema pandemiei in programul sesiunii sale. Comisia sa “Social si sanatate” a mai invitat in aceeasi saptamana Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) si laboratoare farmaceutice la o dezbatere cu usile inchise, a precizat el. Wodarg pretinde ca firmele farmaceutice “au influentat oamenii de stiinta si autoritatile de sanatate publica, pentru ca acestia sa alerteze Guvernele in legatura cu o pandemie”. Intr-un text cosemnat de parlamentari din zece tari, el afirma ca laboratoarele “au incitat la risipirea de resurse destinate ingrijirilor medicale, in favoarea strategiilor de vaccinare ineficiente”. “Ele expun inutil milioane de persoane sanatoase riscului de efecte secundare necunoscute ale unor vaccinuri care nu au fost testate suficient”, adauga el. Aceasta acuzatie impotriva laboratoarelor, care nu ii angajeaza in acest stadiu decat pe semnatari, ar urma sa fie supusa la sfarsitul dezbaterii unui vot al APCE. "